Deși în teren se lucrează cel puțin pe două proiecte, progresele fizice raportate de Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) la nivelul lui iulie sunt zero.

Varianta ocolitoare Bacău, care include primul tronson de autostradă din Moldova, rămâne o bizarerie la nivelul progresului fizic, fiind primul proiect de infrastructură pentru care Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a comunicat, în iunie, o scădere a gradului de execuție de la o lună la alta (de la 25% la 12%), apoi o revenire / rectificare, la 27%, asta în condițiile în care ministrul Răzvan Cuc își făcea numărul pe șantier, susținând că s-a ajuns la 30% cu lucrările din teren.

Așa cum am relatat într-un material anterior, cifrele prezentate de Proiect Moldova au fost corecte.

Continuăm prezentarea situației obiectivelor de infrastructură pe care Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) le consideră demne de monitorizat în Moldova, conform situațiilor lunare. Deocamdată, acestea sunt în număr de șase: trei tronsoane de drumuri naționale și trei variante ocolitoare.

Ultima situație, făcută publică în la început de august pentru luna iulie, surprinde zero progrese fizice lunare pe aceste șantiere, dar datele trebuie privite cu suspiciune în cazul VO Bacău și DN18.

Dacă aceste progrese fizice (0%) trebuie puse în mod corect sub îndoială, având în vedere cel puțin exemplul Variantei ocolitoare Bacău, în ceea ce privește progresele financiare din contracte lucrurile sunt clare: cu o excepție, zero pe toată linia (comparație iunie – august).

Cu alte cuvinte, pe cele mai mari șase șantiere de infrastructură din Moldova, demne de a fi incluse de CNAIR în monitorizarea lunară de la nivel central, s-a plătit ceva doar pentru un tronson din DN18.

Cel mai important obiectiv în execuție în Moldova este Varianta de ocolire Bacău, cu o valoare a contractului de 668,33 milioane lei și o lungime de 30,8 km, din care aproximativ 16 km la standard de autostradă, parte din viitoarea A7 București – Siret. Constructor este asocierea SPEDITION UMB – TEHNOSTRADE, controlată de familia omului de afaceri Dorinel Umbrărescu. Lucrările au început efectiv în 8 martie, după ce Antreprenorul a anunțat că a terminat cu trei luni mai devreme proiectarea, iar după o săptămână au fost „inaugurate” încă o dată de către ministrul Răzvan Cuc și CNAIR.

Lăudate de toată lumea (autorități, societate civilă), companiile controlate de familia Umbrărescu bat orice record pe șantierul primului tronson de autostradă din Moldova, ajungând în mai puțin de patru luni de activitate la un stadiu fizic oficial de 27% conform CNAIR, 30% conform declarației ministrului Cuc de la începutul lui iulie, și undeva sub 20%, real, conform unor surse consultate de Proiect Moldova.

Cam în același timp în care ministrul Cuc mai punea de la el procente bune de „realizări”, era publicată și situația oficială la nivel de iunie: 12%, corectată apoi la 27% și lăsată așa pentru luna următoare.

Surse oficiale au declarat pentru Proiect Moldova că, până la momentul certificării progreselor de către o entitate independentă, CNAIR speră, pur și simplu, ca SPEDITION UMB – TEHNOSTRADE să ajungă cu stadiul fizic la nivelul la care fac declarații politicienii din PSD. Din acest motiv, deși mobilizarea Antreprenorului este evidentă, remarcabilă, lucrându-se atât la terasamente, cât și la structuri, progresul fizic lunar a fost trecut 0%, pentru ca Antreprenorul să ajungă cât de cât la nivelul raportărilor oficiale, 27%.

Oricum, în prima parte a anului vremea a fost una neprielnică, cu ploi constante. Chiar și la 20% ritmul este unul mult peste media constructorilor de pe autostrăzile românești, în condițiile în care SPEDITION UMB – TEHNOSTRADE, cu o mobilizare excepțională, finalizează și e de așteptat să predea în intervalul 12-15 august și lotul 4 al Autostrăzii Lugoj – Deva, care urmează a fi inaugurat. Este evident că, în acest ritm, termenul contractual pentru finalizarea lucrărilor, trimestrul 1 2022, este unul care probabil nu va fi respectat, dar într-un sens pozitiv. Nu sunt realizate încă exproprieri importante în zona Letea Veche, cu demolări semnificative.

De subliniat este faptul că aceste rezultate sunt obținute de SPEDITION UMB – TEHNOSTRADE în condițiile în care Antreprenorul nu a încasat niciun leu pentru lucrările efectuate pe VO Bacău, stadiul financiar al proiectului fiind în continuare 0%!

Prima factură a fost emisă de SPEDITION UMB în 8 august, în valoare de 59.242.128,44 lei, reprezentând aproximativ 7,45% din valoarea totală a lucrărilor, și demontează progresul oficial de 27%,  pentru că se referă la  „perioada 08.03.2019-29.07.2019” (Precizare: în varianta inițială a materialului, în care am vorbit despre „9% din valoarea contractului”, am omis faptul că factura include și TVA, iar valoarea contractului, 668,33 milioane lei, este o sumă fără TVA. Ne cerem scuze pentru inexactitate!)!

Interesant este faptul că Ministerul Transporturilor pierde la rectificare, prin proiectul de buget, 128,8 milioane lei, o sumă sub cea a lucrărilor efectuate teoretic și nefacturate / neplătite pe Varianta ocolitoare Bacău!

Despre istoria acestui obiectiv, ale cărui lucrări au tot fost inaugurate în fiecare guvernare începând din 2007, de la liberali, la pesediști și tehnocrați, puteți citi din linkul inclus ceva mai jos în acest material. CNAIR îl include, de altfel, de două ori în monitorizarea sa, inclusiv  pe vechiul contract de execuție, cu turcii de la EKO INȘAAT VE TIC A.Ș., semnat tot de un ministru PSD, de același director al CNAIR  și reziliat în 2017. Turcii ajunseseră cu execuția la 2,54%, dar pe un proiect în care tronsonul de așa-zisă autostradă era prevăzut cu o bandă înierbată alternativ pe sens, asta până la construirea efectivă a A7. În varianta de acum iarba a fost înlocuită cu asfalt, iar termenul de finalizare estimat, trimestrul I 2022, ar putea fi devansat chiar spre 2020, dacă se menține ritmul actual iar CNAIR ține ritmul cu Antreprenorul.

Un alt obiectiv la care s-a „lucrat”  foarte mulți ani este Varianta de ocolire Tecuci. Și aici e vorba de o relicitare, după ce executantului inițial, Sociedade de Construcoes Soares Da Costa S.A., i s-a reziliat contractul în 24.09.2013, din cauza „slabei mobilizări”.

Ultimul constructor, Asocierea SC Eurocogen Filiala Aninoasa SRL – Aleandri Spa – Pasquale ALO` SRL (lider de asociere SC Eurocogen Filiala Aninoasa SRL) a semnat contractul de execuție în 3.08.2015 și, după amânări repetate, a avut un nou termen de finalizare estimat:  decembrie 2019. „A avut”, întrucât contractul i-a fost reziliat în mai, fiind rupt în fața presei de ministrul Răzvan Cuc.

CNAIR nu a aflat încă în aproape două luni despre asta, astfel că italienii apar în continuare ca executanți. În patru ani reușiseră să aibă un progres de aproximativ 41% pe mai puțin de 7 km (6,945 km), în condițiile în care au preluat lucrarea la 14,77%  și au ajuns la 56%. Stadiul financiar este de 29,63%, iar progresele fizice și financiare lunare sunt de 0% de luni bune. Proiectul a fost marcat, bineînțeles, de dispute între Antreprenor și CNAIR, extinderea termenului de execuție, întârzierea exproprierilor.

Cert e că CNAIR nu este capabilă să gestioneze un proiect în cazul căruia execuția a mai puțin de 7 km să dureze mai puțin de 4 ani.

Varianta de Ocolire a Municipiului Bârlad este un obiectiv pe care localnicii îl așteaptă de o jumătate de secol, cam de când datează prima sa atestare documentată ca necesitate. Contractul de proiectare și execuție a fost semnat cu Asocierea Tehnic Asist SRL – Tass Infra Logistic SRL și are o valoare de 132,051 milioane lei pentru 11,281 km cu o bandă pe sens. Proiectarea a început în 5.12.2018, iar termenul estimat de finalizare a obiectivului este 5.06.2021. Cel puțin un an de întârziere are acest obiectiv din cauza unei bâlbâieli inexplicabile a CNAIR care, sub același ministru al Transporturilor, Răzvan Cuc, a decis „revizuirea studiului de fezabilitate” și, în preajma atribuirii acestui contract, „anularea revizuirii studiului de fezabilitate”, fără explicații și fără vinovați, deși i s-au cerut inclusiv de la nivel parlamentar, prin mai multe interpelări.

Trebuie menționat, cu privire la acest obiectiv, că actualul director general al DRDP Iași, Ovidiu Mugurel Laicu, este din Bârlad, a fost vicepreședinte al PSD Iași și, din 2013, rezistă tuturor schimbărilor de miniștri ai  Transporturilor și directori ai CNAIR, fie ei pesediști sau tehnocrați.

Progresul fizic și financiar la nivelul lunii iulie a fost 0% și pentru acest obiectiv.

Un pachet de trei loturi din DN18, drum care face legătura între Bucovina și Maramureș, reprezintă ultimele obiective de investiții care au legătură cu Moldova, prezentate deocamdată de CNAIR în monitorizarea sa de la nivel central.

Lotul 3 Borșa – Șesuri, km 156+232 – km 180+850, este reabilitat pe cei 24,62 km de Antrepriza de Reparații și Lucrări (ARL) Cluj, controlată de Strabag. Valoarea contractului, semnat la 24.08.2015, este de 63,84 milioane lei, iar pe acest obiectiv stadiul fizic e de 99% și cel financiar de 64,85% (progres 0% în iulie pe ambele situații, termen estimat de finalizare: iulie).

Lotul 3 din DN18, Șesuri – Cârlibaba,  km 180+850 – km 199+400, este reabilitat pe cei 18,55 km de Asocierea Autotehnorom SRL – OPR Asfalt SRL – Rutier Conex XXI SRL, are ca dată de semnare a contractului 14.09.2015, un stadiu fizic de 94%  și unul financiar de 88,21% (progrese zero la nivelul lunii iulie). Termen finalizare: trimestrul 3.

Lotul 4 din DN18, Cârlibaba – Iacobeni, km 199+400 – km km 220+088, este reabilitat pe cei 20,69 km de Asocierea Autotehnorom SRL – OPR Asfalt SRL – Procard SRL. Valoarea contractului, semnat la în 28.07.2016, este de 59,84 milioane lei, iar lucrările ar trebui finalizate tot în 2019. Stadiul fizic al acestora este de 80% (0% progres față de luna precedentă), iar stadiul financiar de 60,09% (progres 19,66 față de luna anterioară: aceștia reprezintă singurii bani plătiți pentru lucrări monitorizate de CNAIR în Moldova!!!).

De notat este faptul că pe loturile DN 18 reabilitate de Autotehnorom se lucrează, cel puțin conform imaginilor prezentate de CNAIR, dar e posibil ca raportările mincinoase de pe VO Bacău să fie replicate și aici.

Situația de pe DN18 este exemplul cel mai convingător de sabotare a Moldovei, în condițiile în care e nevoie de patru ani pentru reabilitarea, NU construcția, unor tronsoane de aproximativ 20 km. În acest caz însă vina nu este a constructorilor, ci a tuturor celor care au subfinanțat lucrările, comunicându-se oficial de către CNAIR „Buget insuficient efectuării plăților către Antreprenor” pentru toate loturile.

De altfel, aceasta pare a fi fost strategia guvernamentală: unde nu s-a lucrat, s-au alocat fonduri, care apoi s-au întors la buget, iar unde s-a lucrat, ca în cazul DN18, nu au fost alocate fonduri.

Acesta este singurul exemplu la nivelul CNAIR în care un obiectiv nu a fost realizat din cauza alocărilor insuficiente, iar acest obiectiv este în Moldova.

În plus, neplata lucrărilor executate a atras facturi de penalități din partea constructorilor, inclusiv în 2019. Prin urmare, Ministerul Transporturilor și CNAIR nu au fonduri pentru a achita lucrările executate, dar au fonduri pentru a plăti din bugetul public, deci din banii noștri, penalități (55.332 lei și 86.872 lei, dobânzi penalizatoare, ambele către Autotehnorom).

CNAIR a omis să comunice către Proiect Moldova de ce include în comunicarea sa lunară cu privire la lucrările în derulare și obiective finalizate, precum Podul rutier peste Oituz la Poiana Sărată pe DN 11 km, care are un stadiu fizic de 100% și un stadiu financiar de 100% (recepția la terminarea lucrărilor în 2.06.2016). De altfel, inclusiv VO Bacău și VO Bârlad apar la două poziții distincte între cele 92 obiective monitorizate, din care, trăgând linie, Moldova ocupă 6 poziții, trei având finalizare în 2019 (după trei-patru ani de la începerea lucrărilor și cu „alocări insuficiente”, cum am specificat deja).

În mod ciudat, alte două obiective aflate în diferite faze de execuție, VO Rădăuți și VO Suceava, ultimul cu o istorie la fel de chinuitoare, nu apar în situația lucrărilor în derulare montorizate la nivel central, iar CNAIR nu a oferit o explicație nici pentru asta. Pe ambele se lucrează și e o mobilizare bună – foarte bună a Antreprenorilor (UMB SPEDITION – TEHNOSTRADE, respectiv Autotehnorom).

Dezastrul la nivelul alocărilor pentru infrastructura Moldovei reiese însă, mai accentuat, din acest material: din 37 miliarde lei, valoarea totală a proiectelor majore de infrastructură transmise spre finanțare Comisiei Europene, Moldovei îi revine 0. ZERO LEI, o consecință a politicii tuturor guvernărilor din ultimii zece ani, indiferent de partid sau de statutul „tehnocrat”.

Sursa foto: DRDP Iași